Ce presupune în România viza pentru reîntregirea familiei
În practică, procedura se numește reîntregirea familiei și poate implica aprobarea Inspectoratului General pentru Imigrări, viza națională de lungă ședere și permisul de ședere.
Pentru un sponsor din afara Uniunii Europene, membrul familiei solicită de regulă aprobarea reîntregirii familiei în România. După aprobare, solicitantul depune cererea pentru viză de lungă ședere la misiunea diplomatică sau oficiul consular competent.
După intrarea în România, persoana trebuie să solicite permisul de ședere la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări. Procedura diferă pentru membrii de familie ai cetățenilor români sau ai cetățenilor Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.
Dosarul poate necesita acte de stare civilă, dovada locuinței, mijloace de întreținere, asigurare medicală, cazier judiciar și traduceri legalizate. Actele emise în străinătate pot necesita apostilare sau supralegalizare.
Când poate fi necesar un avocat
- Sponsorul nu are cetățenie română. Avocatul poate verifica dacă permisul de ședere și durata șederii permit inițierea procedurii.
- Căsătoria sau filiația a fost înregistrată în străinătate. Pot apărea probleme privind recunoașterea actelor, apostila, supralegalizarea sau transcrierea în registrele române.
- Dosarul a fost respins sau cererea de viză a fost refuzată. Un avocat poate analiza motivarea, termenul pentru contestație și documentele care pot corecta problema.
- Există copii minori, custodie comună sau un părinte care nu călătorește. Sunt necesare verificări suplimentare privind consimțământul, autoritatea părintească și interesul superior al copilului.
- Familia are venituri, locuință sau documente atipice. Veniturile independente, contractele de închiriere, domiciliul comun ori documentele străine pot necesita o analiză juridică.
- Solicitantul are un istoric de ședere sau imigrație complicat. Depășirea perioadei autorizate, interdicțiile de intrare ori cererile anterioare pot influența eligibilitatea.
Legislația română aplicabilă
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată și modificată ulterior, este principalul act normativ pentru șederea străinilor, reîntregirea familiei, viza de lungă ședere și permisele de ședere.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene reglementează situația cetățenilor europeni și a membrilor lor de familie.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România poate deveni relevantă când sponsorul are statut de refugiat sau beneficiar al protecției subsidiare. În aceste cazuri, regulile privind membrii familiei și documentele necesare pot fi diferite de procedura generală pentru ceilalți străini.
Pentru șederile de scurtă durată se aplică și Regulamentul (CE) nr. 810/2009 privind instituirea Codului comunitar al vizelor. Acesta nu înlocuiește, în general, regulile românești pentru viza națională de lungă ședere destinată reîntregirii familiei.
Întrebări frecvente despre reîntregirea familiei
Este obligatoriu să angajez un avocat?
Nu, cererea poate fi depusă personal de solicitant sau de persoana îndreptățită, potrivit procedurii aplicabile. Un avocat este util când există acte străine complexe, refuzuri, copii minori sau probleme privind statutul sponsorului.
Cine poate cere reîntregirea familiei în România?
În funcție de situație, poate solicita procedura un cetățean român, un cetățean al Uniunii Europene ori un străin care are drept de ședere în România. Membrii eligibili includ, de regulă, soțul sau soția și copiii minori, însă condițiile exacte depind de statutul sponsorului.
Care este diferența dintre viza de scurtă ședere și viza pentru reîntregirea familiei?
Viza de scurtă ședere permite, de regulă, o ședere temporară în limitele perioadei autorizate. Reîntregirea familiei presupune de obicei viza națională de lungă ședere, urmată de solicitarea unui permis de ședere în România.
Unde se depune cererea pentru viza de lungă ședere?
În mod obișnuit, cererea se depune la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României competent pentru locul legal de ședere al solicitantului. Programarea și modalitatea de depunere se verifică la reprezentanța competentă și în platforma oficială indicată de Ministerul Afacerilor Externe.
Este necesară aprobarea Inspectoratului General pentru Imigrări?
Pentru multe situații în care sponsorul este un străin cu drept de ședere în România, aprobarea reîntregirii familiei precedă cererea de viză. Pentru membrii de familie ai cetățenilor români sau europeni se aplică reguli distincte, astfel că nu orice caz urmează aceeași etapă.
Ce documente sunt solicitate cel mai des?
Dosarul poate include pașapoarte, certificate de naștere sau căsătorie, dovada locuinței, dovada veniturilor, asigurare medicală și cazier judiciar. Documentele străine trebuie, după caz, apostilate sau supralegalizate și traduse în limba română.
Cât durează procedura?
Durata variază în funcție de autoritate, țara de depunere, verificările documentelor și completitudinea dosarului. Planificarea realistă trebuie să includă atât etapa aprobării, cât și programarea consulară și solicitarea permisului de ședere după sosire.
Cât costă un avocat pentru acest tip de dosar?
Onorariul nu este stabilit printr-un tarif unic și poate fi fix, pe etapă sau orar. Costul total poate include separat taxele oficiale, traducerile, legalizările, apostila, transportul și reprezentarea într-o contestație.
Ce se întâmplă dacă viza este refuzată?
Refuzul trebuie analizat împreună cu motivarea comunicată de autoritatea competentă. Termenul și procedura de contestare depind de tipul deciziei, iar avocatul poate verifica dacă sunt necesare documente noi sau o cerere refăcută.
Poate copilul minor să intre în România împreună cu un singur părinte?
Este posibil să fie necesare documente privind autoritatea părintească și consimțământul celuilalt părinte, în funcție de situația familială și de regulile aplicabile. Hotărârile de divorț, acordurile parentale și certificatele străine trebuie verificate înainte de depunere.
Ce se întâmplă după intrarea în România?
Persoana trebuie să solicite, în termenul legal aplicabil, permisul de ședere la Inspectoratul General pentru Imigrări. Viza permite intrarea și șederea pentru perioada autorizată, dar nu înlocuiește permisul de ședere pe termen mai lung.
Poate un avocat să garanteze aprobarea vizei?
Nu. Decizia aparține autorităților competente și depinde de îndeplinirea condițiilor legale și de autenticitatea documentelor. Avocatul poate identifica riscurile, pregăti dosarul și reprezenta clientul în limitele mandatului.
Resurse oficiale în România
- Inspectoratul General pentru Imigrări gestionează, printre altele, procedurile privind reîntregirea familiei, dreptul de ședere și eliberarea permiselor pentru străini.
- Ministerul Afacerilor Externe coordonează activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare și publică informații despre depunerea cererilor de viză.
- Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României competent primește cererile de viză, verifică documentele consulare și comunică cerințele practice aplicabile în țara solicitantului.
Pașii pentru alegerea și angajarea unui avocat
- Clarifică statutul sponsorului și al solicitantului. Notează cetățenia, tipul permisului de ședere, relația de familie și țara din care se depune cererea. Această verificare poate fi făcută în primele una-două zile.
- Strânge actele existente. Pregătește pașapoarte, acte de stare civilă, permisul sponsorului, dovada locuinței, veniturile și eventualele decizii de refuz. Scanează documentele înainte de consultație.
- Caută avocați cu practică în imigrație și dreptul străinilor. Verifică experiența în reîntregirea familiei, lucrul cu acte străine și reprezentarea în fața Inspectoratului General pentru Imigrări.
- Solicită o consultație și un plan procedural scris. Într-o consultație de aproximativ 30-60 de minute, avocatul ar trebui să explice etapele, riscurile, actele lipsă și autoritățile implicate.
- Compară onorariile și serviciile incluse. Cere să fie precizat dacă onorariul acoperă doar consultanța, pregătirea dosarului, depunerea, reprezentarea sau și contestația. Taxele oficiale și traducerile trebuie evidențiate separat.
- Verifică mandatul și comunicarea. Semnează un contract de asistență juridică în care sunt menționate obiectul, etapele, onorariul și modalitatea de încetare. Stabilește cine urmărește termenele și solicitările autorităților.
- Depune dosarul numai după verificarea finală. Rezervă timp pentru traduceri, apostilare sau supralegalizare și pentru programarea consulară. După intrarea în România, planifică din timp cererea pentru permisul de ședere.
Lawzana vă ajută să găsiți cei mai buni avocați și cabinete de avocatură în România printr-o listă selectată și verificată în prealabil de profesioniști în drept. Platforma noastră oferă clasamente și profiluri detaliate ale avocaților și cabinetelor, astfel încât să le puteți compara după domenii de practică, inclusiv Viză pentru membrii de familie, experiență și feedbackul clienților.
Fiecare profil include o descriere a domeniilor de practică ale cabinetului, recenzii ale clienților, membrii echipei și partenerii, anul înființării, limbile vorbite, sediile, datele de contact, prezența pe rețelele sociale și articolele sau resursele publicate. Majoritatea cabinetelor de pe platforma noastră vorbesc engleză și au experiență atât în probleme juridice locale, cât și internaționale.
Obțineți rapid și în siguranță o ofertă de la cabinete de avocatură bine cotate în România, fără bătăi de cap inutile.
Declinarea răspunderii:
Informațiile de pe această pagină au caracter pur informativ și nu constituie consultanță juridică. Deși ne străduim să asigurăm acuratețea și relevanța conținutului, informațiile juridice se pot schimba în timp, iar interpretările legii pot diferi. Consultați întotdeauna un profesionist calificat pentru sfaturi adaptate situației dumneavoastră.
Nu ne asumăm nicio răspundere pentru acțiunile întreprinse sau neîntreprinse pe baza conținutului acestei pagini. Dacă apreciați că o informație este incorectă sau depășită, vă rugăm să ne contactați, iar noi o vom verifica și actualiza acolo unde este cazul.
