Cei mai buni avocați pentru Viză de aur din București

Ce înseamnă, în practică, o „viză de aur” în București

România nu are, în prezent, un program oficial denumit „viză de aur” care să acorde automat drept de ședere în schimbul unei investiții. Pentru un investitor din afara Uniunii Europene, soluția juridică este de regulă un alt temei de ședere, cum ar fi activitățile comerciale, munca, reîntregirea familiei sau studiile.

În București, procedura implică de obicei ambasada ori consulatul României pentru viza de lungă ședere și Inspectoratul General pentru Imigrări pentru prelungirea dreptului de ședere. Investiția într-o locuință, într-o societate sau într-un alt activ nu creează singură un drept de ședere permanentă.

Un avocat de imigrare poate verifica dacă proiectul investițional se potrivește unui temei legal existent. Poate, de asemenea, analiza documentele societății, planul de afaceri, sursa fondurilor, asigurarea medicală, dovada spațiului de locuit și istoricul solicitantului.

Când poate fi necesar un avocat pentru șederea prin investiție

• Investiție într-o societate din București: un avocat poate stabili dacă rolul de asociat sau administrator susține o cerere pentru activități comerciale și ce documente trebuie pregătite.
• Schimbarea temeiului de ședere: un investitor aflat deja în România poate avea nevoie de analiză pentru trecerea de la muncă, studii sau familie la un alt temei legal.
• Dosar respins sau incomplet: IGI poate solicita acte suplimentare ori poate respinge cererea. Un avocat poate verifica motivarea și poate pregăti o contestație sau o nouă cerere.
• Familie care însoțește investitorul: soțul, soția și copiii pot avea reguli diferite privind reîntregirea familiei, documentele și durata dreptului de ședere.
• Documente și venituri provenite din mai multe țări: traducerile autorizate, apostila sau supralegalizarea și explicațiile privind sursa fondurilor pot necesita coordonare juridică.
• Planificarea șederii permanente: avocatul poate calcula perioadele legale de ședere și poate verifica dacă absențele din România afectează o cerere ulterioară de ședere pe termen lung.

Legislația română relevantă pentru investitori străini

OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România este principalul act normativ pentru vizele de lungă ședere, drepturile de ședere, prelungirea șederii și îndepărtarea străinilor. Actul a fost adoptat în 2002, republicat și modificat în repetate rânduri, astfel încât forma aplicabilă la data depunerii este esențială.

OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene se aplică cetățenilor UE și membrilor de familie. Aceștia nu urmează regimul de ședere al resortisanților statelor terțe și nu au nevoie de o „viză de aur”.

Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată și modificată, reglementează constituirea și funcționarea societăților comerciale. Într-un dosar de ședere bazat pe activități comerciale, documentele societății trebuie corelate cu cerințele speciale din legislația străinilor.

Întrebări frecvente despre șederea prin investiție în București

Există o viză de aur românească?

România nu oferă un program oficial care să acorde automat rezidență pentru simpla realizare a unei investiții. Investitorul trebuie să folosească un temei legal distinct, cel mai frecvent legat de activități comerciale sau de un alt scop real al șederii.

Cumpărarea unui apartament în București îmi dă drept de ședere?

Nu. Proprietatea asupra unui imobil poate ajuta la dovedirea spațiului de locuit, dar nu înlocuiește viza sau permisul de ședere. Autoritățile verifică separat scopul șederii și celelalte condiții legale.

Pot obține ședere prin înființarea unei firme în România?

Înființarea unei firme nu garantează aprobarea. Dosarul trebuie să se încadreze în regulile pentru activități comerciale, iar solicitantul trebuie să demonstreze îndeplinirea cerințelor privind activitatea, mijloacele de întreținere și celelalte documente cerute.

Unde se depune cererea pentru viza de lungă ședere?

În mod obișnuit, cererea se depune prin misiunea diplomatică sau oficiul consular român competent pentru locul legal de ședere al solicitantului. După intrarea în România, prelungirea dreptului de ședere se solicită la Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structura competentă teritorial.

Cât durează procedura?

Durata depinde de tipul cererii, țara de origine, completitudinea actelor și eventualele verificări suplimentare. Planificarea trebuie să includă timpul pentru documente străine, traduceri, programări și soluționarea cererii de către autorități.

Cât costă un avocat pentru acest tip de dosar?

Onorariul nu este stabilit printr-un tarif unic pentru toate cabinetele sau societățile de avocatură. Costul poate varia în funcție de analiză, pregătirea documentelor, reprezentarea la IGI, contestații și numărul membrilor familiei.

Ce documente sunt solicitate de regulă?

Pot fi necesare pașaportul, cazierul judiciar, dovada locuirii, asigurarea medicală, dovada mijloacelor de întreținere și documente privind scopul șederii. Pentru activități comerciale se pot cere acte ale societății, documente financiar-contabile și alte dovezi prevăzute de procedură.

Pot include familia în aceeași cerere?

Soțul sau soția și copiii nu sunt incluși automat în cererea investitorului. Ei pot avea nevoie de proceduri proprii, inclusiv pentru reîntregirea familiei, în funcție de statutul solicitantului și de documentele familiale.

Care este diferența dintre viză și permis de ședere?

Viza de lungă ședere permite, de regulă, intrarea în România pentru scopul aprobat și inițierea șederii. Permisul de ședere este documentul care dovedește dreptul de a rămâne în România după perioada inițială și trebuie reînnoit potrivit legii.

O ședere prin investiție duce automat la rezidență permanentă?

Nu. Șederea pe termen lung presupune îndeplinirea unor condiții proprii, inclusiv privind durata legală a șederii, continuitatea acesteia, veniturile și alte cerințe. Investiția nu elimină aceste condiții.

Pot călători în alte state Schengen cu permisul românesc?

Un permis de ședere românesc valabil poate permite călătorii de scurtă durată în spațiul Schengen, în limitele regulilor aplicabile. Acesta nu conferă automat drept de muncă sau drept de ședere într-un alt stat.

Ce se întâmplă dacă cererea este respinsă?

Decizia trebuie analizată pentru a identifica motivul respingerii și calea procedurală disponibilă. În funcție de tipul actului și termenul indicat, pot exista posibilități de contestare sau de depunere a unei noi cereri corectate.

Resurse oficiale în București

• Inspectoratul General pentru Imigrări: gestionează, prin structurile sale teritoriale, cererile privind prelungirea dreptului de ședere, permisele de ședere și alte proceduri pentru cetățenii străini aflați în România.
• Ministerul Afacerilor Externe al României: oferă informații despre vize și coordonează activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare românești.
• Oficiul Național al Registrului Comerțului: gestionează înregistrarea și publicitatea legală a societăților, inclusiv documentele corporative relevante pentru un proiect comercial în București.

Pașii pentru alegerea și angajarea unui avocat

1. Clarificați obiectivul juridic în prima zi: stabiliți dacă urmăriți intrarea în România, prelungirea șederii, activități comerciale, reîntregirea familiei sau ședere pe termen lung.
2. Verificați statutul avocatului în 1-3 zile: confirmați că este înscris în tabloul unui barou din România și că are practică relevantă în imigrare și drept comercial.
3. Cereți o analiză scrisă a eligibilității: avocatul trebuie să explice temeiul legal propus, riscurile și motivul pentru care investiția nu reprezintă, singură, o viză de aur.
4. Solicitați lista documentelor și calendarul: includeți actele străine, traducerile, apostila sau supralegalizarea, programările și termenele autorităților.
5. Comparați cel puțin două oferte: verificați ce include onorariul, dacă sunt separate taxele oficiale și traducerile și cum sunt tratate cererile suplimentare.
6. Semnați contractul de asistență juridică: acesta ar trebui să precizeze serviciile, onorariul, modalitatea de comunicare, reprezentarea la autorități și situația unei contestații.
7. Monitorizați dosarul până la soluționare: păstrați copii ale tuturor actelor și respectați termenele pentru completări, ridicarea documentelor și reînnoirea permisului.