Când este necesar un avocat pentru restructurare sau insolvență în România
În România, restructurarea și insolvența presupun proceduri judiciare sau preinsolvență, negocieri cu creditorii și respectarea unor termene stricte. Soluția potrivită poate fi restructurarea preventivă, concordatul preventiv, reorganizarea judiciară sau falimentul.
Un avocat analizează situația financiară, contractele, creanțele și riscurile administratorilor. De asemenea, poate pregăti cereri, planuri de restructurare, contestații și negocieri cu băncile, furnizorii, salariații sau autoritățile fiscale.
Pentru societăți, alegerea procedurii depinde de existența unei dificultăți financiare, a insolvenței iminente sau a insolvenței deja instalate. Pentru persoane fizice, se aplică procedurile speciale privind insolvența persoanelor fizice, cu reguli diferite de cele aplicabile profesioniștilor.
De ce ați putea avea nevoie de un avocat
- Societatea nu își mai poate achita datoriile scadente. Avocatul poate evalua dacă există insolvență, dacă trebuie formulată cererea debitorului și dacă sunt disponibile măsuri de salvare.
- Creditorul dorește recuperarea unei creanțe. Avocatul poate pregăti cererea de deschidere a procedurii, declarația de creanță și demersurile pentru înscrierea în tabelul creditorilor.
- Există popriri, executări silite sau presiuni din partea creditorilor. Este necesară verificarea efectelor deschiderii procedurii și a actelor de executare, inclusiv a contestațiilor care pot fi formulate.
- Administratorul sau asociatul riscă atragerea răspunderii personale. În anumite situații, instanța poate analiza contribuția persoanelor la ajungerea societății în insolvență.
- Este necesară negocierea unui plan cu creditorii. Un avocat poate structura propuneri de restructurare, tratamentul creanțelor și documentele pentru concordatul preventiv.
- Un creditor contestă tabelul sau planul de reorganizare. Termenele pentru contestații sunt scurte, iar neexercitarea unui drept procedural poate produce pierderi importante.
Legislația română aplicabilă
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este actul normativ principal pentru profesioniști. Legea a intrat în vigoare la 28 iunie 2014 și reglementează, printre altele, concordatul preventiv, reorganizarea judiciară, falimentul, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar.
Legea nr. 216/2022 a modificat și completat cadrul insolvenței, inclusiv pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1023 privind restructurarea preventivă, a doua șansă și eficientizarea procedurilor. Aplicarea concretă depinde de tipul debitorului și de stadiul dificultăților financiare.
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice se aplică persoanelor fizice care îndeplinesc condițiile legale. Aceasta prevede procedura pe bază de plan de rambursare, lichidarea de active și procedura simplificată, fiecare cu cerințe distincte.
Întrebări frecvente despre restructurare și insolvență
Când este considerată o societate în insolvență?
Insolvența reprezintă, în esență, insuficiența fondurilor disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Legea instituie o prezumție de insolvență atunci când o datorie nu este plătită timp de 60 de zile de la scadență, în condițiile prevăzute de lege.
Cine poate solicita deschiderea procedurii?
Procedura poate fi solicitată de debitor sau de unul ori mai mulți creditori, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Cererea trebuie susținută de documente privind datoriile, scadențele și situația financiară.
Care este diferența dintre restructurare, concordat și insolvență?
Restructurarea preventivă urmărește redresarea afacerii înainte de instalarea insolvenței sau în faza de dificultate financiară. Concordatul preventiv este o procedură reglementată, bazată pe un acord cu creditorii, în timp ce insolvența este procedura judiciară care poate conduce la reorganizare sau faliment.
Mai poate funcționa firma după deschiderea insolvenței?
Da, activitatea poate continua, în special în perioada de observație și în reorganizarea judiciară. Modul de administrare depinde de hotărârea instanței, de atribuțiile administratorului judiciar și de situația concretă a debitorului.
Ce se întâmplă cu executările silite după deschiderea procedurii?
În principiu, deschiderea procedurii produce efecte asupra executărilor silite și a altor acțiuni individuale pentru recuperarea creanțelor. Există însă excepții și reguli speciale, astfel încât actele de executare trebuie analizate separat.
Cât costă un avocat în astfel de proceduri?
Onorariul se stabilește prin contract și poate fi fix, orar, etapizat sau combinat. Valoarea depinde de numărul creditorilor, volumul documentelor, negocieri, litigii și durata procedurii; separat pot exista taxe, costuri de publicare și cheltuieli ale procedurii.
Cât durează o procedură de insolvență?
Durata variază în funcție de complexitatea activelor, numărul creditorilor, litigii și posibilitatea reorganizării. Unele demersuri inițiale se soluționează în câteva luni, însă reorganizarea sau falimentul pot dura mai mulți ani.
Poate un creditor să conteste tabelul de creanțe?
Da, creditorii și alte persoane îndreptățite pot formula contestații în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 85/2014. Contestația trebuie să indice creanța vizată, motivele și dovezile disponibile.
Ce protecție are administratorul unei societăți?
Administratorul nu răspunde automat pentru toate datoriile societății. Totuși, poate fi analizată răspunderea sa dacă fapte precum folosirea bunurilor societății în interes personal, continuarea nejustificată a unei activități sau ținerea necorespunzătoare a contabilității au contribuit la insolvență.
Poate o persoană fizică să intre în insolvență?
Da, persoanele fizice pot utiliza procedurile prevăzute de Legea nr. 151/2015, dacă îndeplinesc condițiile legale. Procedura aplicabilă depinde de veniturile, bunurile, datoriile și perspectivele de plată ale persoanei.
Este obligatoriu să fie angajat un avocat?
Reprezentarea prin avocat nu este obligatorie în orice etapă a procedurii. Totuși, cererile, declarațiile de creanță, planurile și contestațiile au consecințe importante, iar asistența juridică reduce riscul unor omisiuni sau decăderi.
Unde se judecă dosarele de insolvență?
Cererile sunt soluționate, de regulă, de tribunalul competent teritorial, în funcție de sediul sau domiciliul debitorului și de regulile speciale aplicabile. Instanța competentă poate avea secție specializată, în funcție de organizarea locală.
Resurse oficiale utile în România
- Oficiul Național al Registrului Comerțului oferă informații oficiale despre societăți, sedii, mențiuni și publicitatea anumitor acte corporative.
- Portalul instanțelor de judecată permite consultarea informațiilor publice despre dosare, termene și ședințe, în limitele datelor disponibile online.
- Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România este organizația profesională a practicienilor în insolvență și publică informații despre profesie și tabloul practicienilor.
Pașii pentru alegerea și angajarea unui avocat
- Clarificați problema în primele 24-48 de ore. Notați datoriile scadente, creditorii, executările silite, veniturile, activele și orice notificare primită.
- Strângeți documentele relevante în aproximativ o săptămână. Pregătiți contractele, facturile, extrasele, situațiile contabile, somațiile, actele societății și corespondența cu creditorii.
- Căutați avocați cu practică în insolvență și restructurare. Verificați experiența în proceduri similare, nu doar experiența generală în litigii comerciale.
- Programați consultații inițiale cât mai repede. Înainte de alegere, solicitați analiza opțiunilor, a riscurilor, a instanței competente și a termenelor apropiate.
- Comparați ofertele pe baza serviciilor incluse. Verificați dacă onorariul acoperă redactarea cererii, reprezentarea la termene, negocierile, contestațiile și comunicarea cu practicianul în insolvență.
- Semnați un contract de asistență juridică detaliat. Contractul trebuie să precizeze obiectul, etapele, onorariul, cheltuielile suplimentare și modul de încetare a colaborării.
- Respectați imediat calendarul procedural. Transmiteți avocatului documentele complete și confirmați în scris termenele pentru declarații de creanță, contestații, apeluri sau alte acte.
Lawzana vă ajută să găsiți cei mai buni avocați și cabinete de avocatură în România printr-o listă selectată și verificată în prealabil de profesioniști în drept. Platforma noastră oferă clasamente și profiluri detaliate ale avocaților și cabinetelor, astfel încât să le puteți compara după domenii de practică, inclusiv Restructurare și insolvență, experiență și feedbackul clienților.
Fiecare profil include o descriere a domeniilor de practică ale cabinetului, recenzii ale clienților, membrii echipei și partenerii, anul înființării, limbile vorbite, sediile, datele de contact, prezența pe rețelele sociale și articolele sau resursele publicate. Majoritatea cabinetelor de pe platforma noastră vorbesc engleză și au experiență atât în probleme juridice locale, cât și internaționale.
Obțineți rapid și în siguranță o ofertă de la cabinete de avocatură bine cotate în România, fără bătăi de cap inutile.
Declinarea răspunderii:
Informațiile de pe această pagină au caracter pur informativ și nu constituie consultanță juridică. Deși ne străduim să asigurăm acuratețea și relevanța conținutului, informațiile juridice se pot schimba în timp, iar interpretările legii pot diferi. Consultați întotdeauna un profesionist calificat pentru sfaturi adaptate situației dumneavoastră.
Nu ne asumăm nicio răspundere pentru acțiunile întreprinse sau neîntreprinse pe baza conținutului acestei pagini. Dacă apreciați că o informație este incorectă sau depășită, vă rugăm să ne contactați, iar noi o vom verifica și actualiza acolo unde este cazul.
